About Mădălina Roșca

This author has not yet filled in any details.
So far Mădălina Roșca has created 22 blog entries.

Zi de zi

Cu exact 10 ani în urmă, pe 15 martie 2011, chipul Siriei avea să se schimbe pentru totdeauna când o mână de oameni curajoși au îndrăznit să protesteze pe străzile mai multor orașe din țară.

Pentru întâia oară în 50 de ani de dictatura personală a familiei al-Assad, sirienii protestau în mai multe orașe deodată, în numele libertății, cerând ca al-Assad să plece de la putere. Dar Bashar al-Assad nu a plecat niciodată, iar revoluția s-a transformat într-un război civil. Până astăzi, cu ajutorul aliații săi, Bashar al-Assad conduce ceea ce a mai rămas din Siria. Pentru că Siria este departe de a mai fi țara care era acum 10 ani, după ce mai mult de jumătate din întreaga populație fie a fost ucisă, a dispărut, a fugit în exil sau este și azi refugiată, în țară sau în afara ei, cu multe orașe transformate în ruine și majoritatea patrimoniului sirian distrus.

Regizoarea Reem Karssli, care astăzi trăiește în exil în Berlin, a documentat viața familiei ei în Damasc în timpul în care revoluția se transforma în război civil. La momentul premierei filmului la festivalul Dok Leipzig în 2013, un critic de la Radio Mephisto scria: ”Acest documentar, care adesea amintește de ”Jurnalul Annei Frank” și de ”Zile liniștite la Sarajevo”, este un document per se, dar și o întrebare adresată filmului ca mediu de comunicare și abilității acestuia de a spune adevărul” (”Every Day, Every Day”: Războiul din Siria ca viață de zi cu zi).

Acum, că personajele principale din filmul nostru sunt în afara granițelor și în siguranță, am decis să punem filmul online, disponibil pentru toată lumea.
Regizor și camera: Reem Karssli

Producători: Madalina Rosca și Maia Malas

Produs de Passport Productions & Metis Media

Premiera: 56th. Dok Leipzig Film Festival – Official Selection Awards și selecții la festivaluri: 42. Huesca Film Festival – Danzante Award, 29. Montenegro Film Festival – Special Jury Mention, 21. Raindance Film Festival, 12. Ischia Film Festival – Official Selection, 6. Which Human Rights? Film Festival – Official Selection, 8. We are the Peoples Film Festival – Official Selection, 33. Cine de Uruguay Film Festival, 16. Festival de Cine de Santa Fe de Antioquia Film Festival

2021-03-15T20:07:29+02:00 March 15th, 2021|Romanian|

Every Day, Every Day

Ten years ago, on the 15th of March 2011, the face of Syria changed forever when some brave people found the courage to go on the streets and protest in several cities around the country.

For the first time in decades, Syrian people protested in the name of freedom, demanding the Assad regime to step down. But Bashar al-Assad never stepped down, and the revolution shifted into a civil war. Until today, Bashar al-Assad, with the help of his allies, has been ruling Syria. But Syria is far from being the same country it was ten years ago, after half of the population was either killed, went missing, ran into exile or was displaced, with many cities turned to ruins and large parts of the Syrian cultural heritage destroyed.

The Syrian film-maker Reem Karssli, who lives today in exile in Berlin, documented the life of her family in Damascus at the time when the revolution was shifting into a civil war. At the time of its premiere at Dok Leipzig Film Festival in 2013, a critic from “Radio Mephisto” wrote: “This documentary film, which often reminds of “The Diary of Anne Frank” and “Quiet Days in Sarajevo”, is a document per se, but also a question addressed to the film as medium and its ability to tell the truth” (Everyday, Everyday: The Syrian War as day-to-day Life).

Now that the main people in our film are out of the country and into safety, we decided to put the film online, free to watch for everybody.

Director and camera: Reem Karssli

Producers: Madalina Rosca and Maia Malas

Produced by Passport Productions & Metis Media

Premiered: 56th. Dok Leipzig Film Festival – Official Selection Awards and selection of Festivals: 42. Huesca Film Festival – Danzante Award, 29. Montenegro Film Festival – Special Jury Mention, 21. Raindance Film Festival, 12. Ischia Film Festival – Official Selection, 6. Which Human Rights? Film Festival – Official Selection, 8. We are the Peoples Film Festival – Official Selection, 33. Cine de Uruguay Film Festival, 16. Festival de Cine de Santa Fe de Antioquia Film Festival

2021-03-20T22:29:56+02:00 March 15th, 2021|Projects, Sticky, Videos|

Monica Macovei în dialog cu Mădălina Roșca

Monica Macovei, fost ministru al Justiției, a dat România în judecată și tocmai a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) dreptul ei de a-i numi pe corupți, corupți. În septembrie 2009, Macovei i-a numit ”corupți” pe doi avocați care făceau și politică, dar aveau în același timp contracte de reprezentanță cu complexele energetice Turceni și Rovinari. Este vorba despre fostul prim-ministru Victor Ponta (atunci PSD, acum deputat Pro România) și fostul senator și euro-deputat Dan Șova (PSD).

După două mandate de europarlamentar, ministrul Justiției din perioada integrării europene a României, Monica Macovei, a povestit pentru DW Română despre reforma în justiția din România, despre statul de drept și despre protestele în apărarea unei justiții independente, dar și despre cum au rezistat instituțiile – sau au rezistat ele? – asaltului asupra justiției de după integrarea europeană, și cu precădere de după alegerile parlamentare din 2016.

Mai funcționează DNA sau DIICOT așa cum o făceau în anii integrării? Ce se întâmplă cu confiscarea averilor demnitarilor corupți? Vor vedea românii vreodată confiscarea extinsă a averilor celor găsiți vinovați de corupție?

În timp ce președintele Klaus Iohannis a afirmat la Bruxelles că ”în România tema statului de drept a fost rezolvată în sens pozitiv” de când partidul său, PNL, e la guvernare, noi stăm de vorbă cu Monica Macovei despre ce a făcut până acum guvernarea liberală și ministrul actual al Justiției, Cătălin Predoiu, ca să repare ceea ce au stricat locotenenții fostului lider PSD, Liviu Dragnea.

2021-03-15T20:52:17+02:00 July 28th, 2020|Home, Videos|

Avem tot ce ne trebuie

Reportajul ”Avem tot ce ne trebuie” este la prima vedere o poveste despre un avertizor de integritate care s-a ales cu o plângere penală și o campanie de linșaj pentru că a îndrăznit sa vorbească despre problemele sistemului de sănătate în vremea pandemiei Covid-19.

Dedesubt este însă o altă poveste. E vorba despre minciuna care în România este ridicată la rang de ideologia statului – și care se rezumă cel mai bine în celebra frază ”Avem tot ce ne trebuie”.

Fraza a devenit infama când a fost folosită de Bănicioiu, Ministrul Sănătății de la acea vreme, după dezastrul de la Colectiv, și înainte să se chinuie cumplit și inutil și sa moară prea devreme multe dintre victime în spitalele din subordinea lui, devenind astfel victime duble pe mâna statului.

În Tulcea, Președintele Consiliului Județean Tulcea îndrăznea sa spună, la începutul pandemiei, că are ”de toate în cămară”, într-un moment în care aproape niciun spital din lume nu avea tot ce trebuie, și spunea asta doar a doua zi după ce managerul Spitalului Județean Tulcea ceruse public, pe prima pagina ziarului local ”Delta”, donații și ajutorul populației. Nu cred ca speculezi prea mult dacă asumi că nu a găsit managerul peste noapte materialele de protecție bine depozitate, dar uitate în ”cămară”, ci mai degrabă că a primit un telefon ”de sus” în care i s-a spus că adevărul nu dă bine politic, și mai bine să mai bage o minciună.

Lucru care s-a întâmplat.

Un guvern sau Consiliu Județean care nu recunoaște problemele existente este asemeni unui pacient bolnav de cancer care bea ceai verde și se minte singur că se va face bine, ba chiar că nici nu ar fi bolnav.

Fără diagnosticul real și tratament însa nu ne facem bine. Murim.

Mulțumim Marian Machedon care nu s-a lăsat intimidat și care a încercat să scoată adevărul la lumină, medicului radiolog Ioana Smarandita Lacau care spune lucrurilor pe nume și DW Română care a făcut posibil acest material.

2021-03-23T23:31:42+02:00 June 4th, 2020|Home, Videos|

La sfat cu Nenea Iancu – Petre M. Iancu în dialog cu Mădălina Roșca

”OUG 13: În seara aceea, după ce Iordache a apărut în ședința de Guvern cu infama Ordonanță, eram acolo câțiva inși, mai rămăsesem cred că vreo 5-6, și noi cu camera, și din toate colțurile Pieței (Victoriei) au apărut oameni, în primul rând cei care stăteau aproape, oameni în pijama, oameni în papuci, care ieșeau ca eriniile în stradă și strigau, primele lucruri ”Mafia la Guvernare”, și cereau, practic, prin sloganele lor cu foarte multă furie de moment atunci, dar ei cereau ceva, un gând care nu le venise totuși peste noapte: ei cereau o schimbare radicală a sistemului.

Deși sunt foarte multe contradicții în ceea ce privește definiția revoluției, cu asta istoricii sunt de acord: revoluția se întâmplă atunci când o parte mare din societate nu vrea doar reforme și schimbări punctuale, ci cere o schimbare radicală de sistem și de putere. (…)

Oamenii, cu sincope și pauze, cer această schimbare radicală de sistem și de putere.

Încerc să duc discuția, deși mereu e greu, într-o notă optimistă: asta este exact o revoluție, și este aceeași revoluție care nu s-a terminat și care a început acum 30 de ani. Revoluții nu sunt explozii scurte în timp.”

2021-03-15T21:32:24+02:00 May 30th, 2020|Home, Videos|

In the Air – A Dispatch from Eastern Europe

Lockdown. Quarantine. Covid-19. Ventilator. Curfew. The coronavirus pandemic has brought new vocabulary and new meaning to old words.

Today we want to talk about “underlying health conditions” , not those of your mother or grandfather, but the underlying health conditions of five cities, countries, democracies in Eastern Europe.

In the Air – a dispatch from Eastern Europe takes us to Nada in Belgrade where democracy is under quarantine, Nelia in Bucharest where inhabitants are starting to fight air pollution, Claudia in Warsaw where the electorate still doesn’t know if or how they will vote a president, Mariana in Sofia where entering and exiting is severely restricted and Ulyana in Kyiv where you can smell the fires burning around Chernobyl.

A Passport Productions report for DW Română.

2021-03-20T22:35:24+02:00 May 6th, 2020|Home, Videos|

In the Air – corespondenţă din Europa de Est

Izolare. Carantină. Covid-19. Ventilator. Interdicţie de circulaţie. Pandemia de coronavirus a adus cu ea un vocabular nou şi sensuri noi unor cuvinte vechi.
Astăzi, vorbim despre „comorbidităţi”, însă nu despre cele ale părinţilor sau bunicilor, ci despre cele de care suferă cinci oraşe, ţări şi democraţii din Europa de Est.

La “In the Air” – corespondenţă din Europa de Est – ne întâlnim cu Nada, din Belgrad, unde democraţia e în carantină, Nelia, din Bucureşti, unde locuitorii se mobilizează în lupta împotriva poluării aerului, Claudia, din Varşovia, unde alegătorii încă nu ştiu dacă şi cum îşi vor vota preşedintele, Mariana, din Sofia, unde intrarea şi ieşirea din oraş sunt restricţionate sever, şi Ulyana, din Kiev, unde se simte mirosul de fum al incendiilor de lângă Cernobîl.

Un reportaj Passport Productions pentru DW Româna.

2021-03-15T21:07:54+02:00 May 6th, 2020|Romanian|

Râuri furate

O imensă amenajare hidroenergetică ceaușistă, ”Siriu – Surduc”, prevedea mutilarea a 6 râuri: Bâsca Mare, Buzău, Siriu, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala, adică distrugerea rețelei hidrografice de pe un areal enorm din Carpații de Curbură. Din fericire a venit Revoluția, apoi lucrările au fost reluate târziu și cu un ritm scăzut, așa că Bâsca Mare, Bâsca Mică, Bâsca Rozilei și Zăbala încă mai curg libere. Dar amenințarea este iminentă acum pentru râul Bâsca Mare. Râul a fost coborât în aprilie 2019 de participanții la Balkan Rivers Tour IV, iar acești caiaciști experimentați, care au coborât râuri din toate colțurile lumii, l-au etichetat ca fiind un râu de clasă mondială. Dar în România patrimoniul natural este tratat de autorități cu o indiferență totală, la fel ca legislația de mediu.

Componenta amenajării hidroenergetice Siriu – Surduc care amenință râul Bâsca Mare este denumită ”treapta Surduc – Nehoiașu” și arată ca o microhidrocentrală amplificată la paroxism. Prevede o captare a râului Bâsca Mare sus în Covasna, prin barajul Surduc, un tunel de aducțiune până jos la Nehoiașu, în versantul stâng al Buzăului, și hidrocentrala Nehoiașu II. Prin urmare, râul Bâsca Mare urmează a fi secat fără să-și mai recupereze vreodată apele. În consecință, râul Bâsca Rozilei rămâne fără jumătate din debit. Locuitorii a 6 sate de la poalele munților se vor trezi că le-a fost furat râul, fără ca autoritățile să-i fi consultat sau măcar informat vreodată. La 30 de ani de la Revoluție, autoritățile tratează localnicii cu același dispreț cu care îi tratau autoritățile comuniste.

Hidroelectrica se laudă că a alocat recent 78 de milioane de euro pentru captarea râului Bâsca Mare. Nu s-a făcut nicio evaluare de mediu conform legii pentru întreaga treaptă Surduc – Nehoiașu, ci s-a aplicat manevra ilegală cunoscută sub denumirea de ”salami slicing”. În 2009 s-a emis un acord de mediu strict pentru lucrările din județul Covasna, de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu. Dar ilegalitățile nu se opresc aici: evaluarea de mediu pentru acest acord a fost făcută de ISPH, practic aceeași entitate care, pe vremea lui Ceaușescu, a proiectat această amenajare hidroenergetică – ei și-au evaluat propriul proiect. Dar este mai grav decât un ”simplu” conflict de interese. Când a fost emis acordul de mediu, în 2009, faptul că ISPH și-a evaluat propriul proiect era, conform legislației, nu doar motiv de respingere a ”studiului” de impact întocmit de ISPH, ci motiv de anulare a certificatului de atestare al evaluatorului. Abuzul în serviciu al funcționarilor de la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu nu a fost anchetat de nimeni.

Râul Bâsca Mare este un râu extrem de prețios, în contextul ecocidului provocat de hidrocentrale în Carpații Românești. Este un miracol faptul că în România mai există un astfel de râu. El adăpostește 10 specii de pești: păstrăv, lipan, clean, boiștean, blediță, moioagă, grindel, petroc, câră și zglăvoacă. Și are un sector considerabil fără drum pe malul râului, un sector de vale natural, spectaculos, fapt ce îl face un element esențial al patrimoniului natural românesc. Este și singurul râu al sitului Natura 2000 Penteleu. Secarea râului va afecta semnificativ toate speciile și habitatele acvatice și ripariene pentru care a fost desemnat situl Natura 2000, infracțiune ignorată de Garda Națională de Mediu.

Dar impactul definitivării treptei Surduc – Nehoiașu merge mult mai departe. Râul Buzău este afectat de “hydropeaking”, de modificarea bruscă a debitului în funcție de uzinarea hidrocentralei Nehoiașu I. Aceste variații bruște și artificiale ale debitului, care nu au nicio legătură cu ritmurile naturii, agresează ecosistemul râului. Dacă se pune în funcțiune și hidrocentrala Nehoiașu II, acest “hydropeaking” se va amplifica și va devasta situl Natura 2000 din aval, Lunca Buzăului, avertizează biologul și activistul Călin Dejeu. Captarea Bâscei Mari nu este un pericol doar pentru acest râu și pentru Bâsca Rozilei, ci pentru tot cursul Buzăului aval de Nehoiașu.

Un film Passport Productions pentru DW Română

2021-03-20T22:36:17+02:00 March 6th, 2020|Home, Videos|

Belina – Episode 3 – Lawless Island

If you think that something changed on Belina, the Romanian captured island, since Liviu Dragnea got to jail, you are mistaken. As you will see in the third episode of our documentary series ❝Belina❞ – Lawless Island.

While the island changed hands between the National Administration of Waters and the county council of Teleorman and back, the contract with Tel Drum, the company privatised with the signature of Liviu Dragnea, then county council president, and allegedly controlled by him and his men, is ongoing, totally undisturbed. The car in which Liviu Dragnea used to go hunting is touring the island and the laws of the land still did not reach the island. Orgies, people trafficking, illegal logging, construction of dams without authorisation, the list of lawlessness is long.

Meanwhile, at Bucharest Municipal Court, the Belina trial is going ahead, in some sessions with up to five witnesses, many of them public servants, from such institutions as the Ministries of Finance, Justice and Environment or the National Administration of Waters They come one after the other to make their declarations in front of the judge, lying, whispering their lies and going as far as to the point where even the fact that Belina is an island and that the Danube is flowing become matters of debate.

As a local is saying in our documentary series: ”They are afraid like they are of God – but maybe of God they are not afraid actually”.

Even if Dragnea’s name is rarely pronounced in the court room, the fear of Dragnea and his people can be felt in the ait at almost any session of the Belina Trial.

❝Belina❞ – Episodul 1 – Treasure Island
❝Belina❞ – Episodul 2 – Captured Island
❝Belina❞ – Episodul 3 – Lawless Island
❝Belina❞ – Episodul 4 – Disappearing Island: coming soon.

2020-02-29T23:04:22+02:00 February 28th, 2020|Home, Projects, Videos|

Belina – Episodul 3 – Insula Fărădelegii

Cine crede că s-a schimbat mare lucru pe Insula Belina de când Dragnea este la închisoare se înșală amarnic, așa cum o să vedeți în episodul 3 din serialul nostru documentar, Belina – Insula Fărădelegii.

În timp ce acestă bucată unică de Româniee schimbata între Apele Romane, Județul Teleorman și înapoi,contractul cu Tel Drum curge neîntrerupt, și în timp ce mașina de vânatoare a lui Dragnea face ture pe insulă, legile țârii nu au ajuns încă acolo: chefuri, orgii, trafic de persoane, defrișări, îndiguiri ilegale, și lista de fărădelegi e lungă: toate pe granița de sud a țării.

Între timp, procesul în dosarul Belina avansează la tribunalul București, uneori și cu câte cinci audieri de martori pe sesiune, iar angajați ai statului, de la Ministerele de Finanțe, de Justiție, Mediu, angajați de la Apele Române, prefectura Teleorman și tot așa vin unul după altul în fața judecătorului. Îi vedem într-un ritm alert, de două ori pe lună, cum vin să depună mărturie, cum adesea își neagă declarațiile anterioare de la DNA și cum perorează șoptit minciuni năucitoare, până într-acolo încât se pune la îndoială că Belina e insulă sau că Dunărea curge și alte lucruri verificabile ușor la fața locului sau cu Google maps, fără vreun studiu sofisticat.

Așa cum spune un localnic în episodul 3 din serialul nostru: ”Le e frică ca de Dumenzeu – poate de Dumnezeu nu le e frică…”

Deși numele lui Liviu Dragnea se rostește foarte rar în sala de judecată, frica de el și de oamenii lui plutește în aer la fiecare termen în procesul Belina.

❝Belina❞ – Episodul 1 – Insula Comorilor
❝Belina❞ – Episodul 2 – Insula Capturată
❝Belina❞ – Episodul 3 – Insula Fărădelegii
❝Belina❞ – Episodul 4 – Insula care dispare: în curând.

2021-03-15T19:57:40+02:00 February 28th, 2020|Home, Videos|
Back To Top